Tehnici de brodat. Puncte de cusatura. Partea 3

Puntul zig – zag

Punctul zig-zag se poate lucra cu o fata sau cu doua fete. Se lucreaza la fel ca punctul de tighel doar la acest punct se infige acul in diagonala. In varianta cu doua fete, se impunge acul in diagonala pe toata suprafata care dorim sa coasem punctul, apoi lucram in sens invers la fel.

Punctul de zig-zag

Punctul de zig-zag

Punctul cruciulita

Este una din cusaturile de baza folosita in intreaga tara, pe vremuri se mai numea "musca".

Punctul de cruciulita cu o fata se infige acul oblic la distanta stabilita, 2-3 fire, si se scoate acul vertical. Acest procedeu se repeta daca se cos mai multe cruciulite, apoi se coase in sens invers. Pe dos rezulta linii paralele.

punctul cruciulita cu o fata

punctul cruciulita cu o fata

Punctul cruciulita cu doua fete se realizeaza la fel ca punctul zig-zag numai se repeta procedeul inca odata, in sens invers, pentru a rezulta cruciulitele.

punctul cruciulita cu doua fete, etapa 1

punctul cruciulita cu doua fete, etapa 2

punctul cruciulita cu doua fete, etapa 3

punctul cruciulita cu doua fete, etapa 4

Punctul "Branelul/Branasul" sau cruciulitele duble

Se folosesc la sublinierea motivelor camasilor batranesti. Aspectul este de cruciulite duble.

Se stabilesleste distanta cu care se lucreaza 2-3 fire, apoi se infige acul in diagonala a doua lungimi si se scoate acul in stanga, inapoi, cu o distanta. Se duce acul in diagonala, in dreapta, si se scoate acul in fata la o distanta. Acest procedeu se repeta pe suprafata dorita. Pe dos trebuie sa rezulte doua linii paralele ca si punctul de tighel.

Punctul "Branelul/Branasul"
sau cruciulita dubla

Punctul "Branelul/Branasul"
sau cruciulita dubla

Punctul incrucisat dublu

Pentru a coase punctul incrucisat dublu se stabileste distanta dorita 2-3 fire, se duce acul in diagonala, in sus, si se scoate in lateral, in stanga. Apoi se duce acul in diagonala, in jos, si se scoate acul tot in stanga. Acest procedeu se repeta pe suprafata dorita. Cu alta ata se coase peste intersectiile primelor diagonale. Aspectul rezultat e de mici stelute cu sase raze in forma de zig-zag. 

Punctul incrucisat dublu

Punctul incrucisat dublu

Punctul incrucisat dublu

Punctul Stea

Punctul Stea cu opt raze trebuie sa desenam vizual un patrat, iar din centru incepem sa coasem razele, diagonalele, in sus si jos, la stanga si la dreapta. Pentru a coase punctul cu doua fete se dubleaza unele laturi.

Punctul stea

Mi-ar face placere daca reusiti sa intelegeti dupa descrieri si poze. Daca nu reusiti sa intelegeti, scrieti-mi. Eu scriu pentru voi si ma stradui sa prezint cat mai explicit. Imi doresc ca materialele mele sa va fie de ajutor! :)))

Urmeaza articolul Tehnici de brodat. Partea 4 si 5 :))))

Tehnici de brodat. Puncte de cusatura. Partea 2

Punctul drug: Se stabileste latimea la care se doreste realizarea drugului (4-5 fire) si se coase la fir. Acul se infige pe linie verticala, mai sus cu distanta de fire stabilita, se scoate pe dos la un fir distanta, in lateral, de unde s-a inceput initial. Acest procedeu se repeta pe suprafata dorita. Aspectul punctului este de o fasie ingusta intr-o singura culoare. De obicei, se foloseste pentru a se marca anumite modele. 

Daca se doreste a realiza o suprafata mai lata, gen panglica, este indicat sa se foloseasca punctul ciocanele (Saliste) pentru a-si pastra forma in timp.

Punctul drug

Punctul la un fir sau "peste fire": Se coase linie langa linie, asemanator cu punctul drug, diferenta este data de forma zig-zag sau de triunghiurile mici unite. 

La varianta zig-zag lungimea firelor sunt egale. Se infige acul mai jos cu un fir sau mai sus cu un fir, in lateral, dar pastrand lungimea firului egal.

La forma de triunghiuri mici unite lungimea firelor este crescatoare pe o parte a triunghiului si descrescatoare pe cealalta parte a triunghiului. Se infige acul cu un fir mai sus sau mai jos pentru a rezulta aceste triunghiuri.

Punctul la fir sau "peste fire" in forma zig-zag

Punctul la fir sau "peste fire"
in forma de triunghi

Punctul ramurica: Acest punct se lucreaza la fir cat si dupa desen. Se introduce acul oblic si se trece pe dos. Se scoate acul la jumatatea distantei stabilite si se repeta procedeul.

Punctul ramurica

Punctul de feston: Este un punct rezistent la spalat, motiv pentru care a fost folosit adesea ca si terminatie la guler, tiv, etc. Punctul se executa de la stanga la dreapta, iar pentru a fi cat mai rezistent in timp se fac doua linii orizontale de punct inaintea acului. Festonarea se face la fir de jos in sus cuprinzand cele doua linii de punct inaintea acului. Se introduce acul in sus, se lasa firul lat, bucla, si se scoate in jos la un fir distanta. Acest pocedeu se repeta pana se termina suprafata de lucrat.

Punctul feston

Punctul feston

Punctul "Gurita/ Gura papusii": Se lucreaza in forma de cerc sau patrat. Se deseneaza formele, apoi se cos la fel ca punctul de feston, dar fara cele doua linii de punct inaintea acului. In zona Muscel gura papusii, forma rotunda, poarta denumirea de "Banut".

Punctul "Gurita papusii"

Sper sa va fie de folos aceste puncte de cusatura descrise, iar cat de curand voi publica partea 3 si 4.

Tehnici de brodat. Puncte de cusatura. Partea 1.

Broderiile romanesti sunt diferite de la o zona etnografica la alta, vizual, dar au cateva puncte de cusatura comune. Punctul de cusatura reprezinta modalitatea tehnica folosita atat cu rol functional cat si cu rol decorativ. Prin repetarea punctelor de cusatura s-au obtinut motive traditionale, compozitii ornamentale si decorative, de la cele mai simple la cele mai complexe variante. 

Multe din motivele brodate de strabunii nostri sunt foarte migaloase si fine. Iar asocierea cu materiale scumpe, fir de matase, panza marchizet, teluri de aur, fluturi si alte materiale pretioase au dat nastere la tinute elaborioase si sofisticate pentru acea vreme. E de apreciat faptul ca firele de bumbac colorat nu se gasea si era foarte scump, fapt pentru care, multe din cusaturi sunt incepute in anumite culori si sunt terminate in alte culori. De multe ori au modificat modelul pentru a fi mai interesant si a nu se observa ca nu le-au ajuns ata cu care au cusut initial.
Pentru a putea realiza si voi sau reinvia o parte din minunatiile lucrate alta data va prezint tehnicile de cusaturi romanesti.

Va prezint punctele de cusatura pe etamina pentru ca este o panza mai rara si sa vad firele cu usurinta, astfel veti intelege aceste puncte de cusatura mai usor.

Punct inaintea acului: Acul este introdus in panza si scos pe linie orizontala dupa 2-3 fire, in functie de grosimea panzei, si se repeta procedeul. Rezultatul vizual este de o linie orizontala intrerupta. Se utilizeaza mai mult la prinderea a doua materiale.

Punctul inaintea acului

Punctul in urma acului: Se introduce acul pe fata, la jumatatea distantei si se trece pe dos peste trei distante. Acest procedeu se repeta. Pe fata materialului rezulta o linie intrerupta orizontala. Se folosea mai mult la coaserea a doua materiale, unul de altul.

Punctul in urma acului

Punct in urma acului

Punctul tighel: Se utilizeaza mult la conturarea modelelor

Punctul de tighel cu o fata

Punctul de tighel cu o fata

1. cu o fata -  Se lucreaza la fel ca punctul in urma acului fara a lasa spatii neacoperite. Arata ca o insiruire de liniute fara spatii.
2. cu doua fete - Se lucreaza ca si punctul inaintea acului si se revine din cealalta directie. Arata ca o insiruire de liniute fara spatii  pe fata si pe dos.

Punctul de tighel cu doua fete

Punctul de ocol: Punctul de ocol se realizeaza in doua etape, odata de la stanga la dreapta numarand un numar de fire egale pe vertical si se trece cu acul pe orizontal, pe dos, apoi se  numara in sens invers vertical si se iau cu acul acelasi numar de fire orizontal trecand acul pe dos. Acest procedeu se repeta pe sens invers, de la dreapta la stanga trecand cu acul pe vertical, pe dos, si se unesc liniile.

punctul de ocol prima etapa

Punctul de ocol adoua etapa

Punctul de ocol a doua etapa

In partea 2 si 3 descriu alte tipuri de cusatura. :)

Sezatoare Cluj 5.02.2016

Din patrimoniul Muzeului Etnografic "Poarta de Su' Feleac"

Familia Capusan s-a straduit foarte mult sa ne adunam si sa ne cunoastem. Noi cei din Cluj, persoane care iubim si respectam obiceiurile din trecut brodatul, margelitul, pieptarele cat si tesasaturile de alta data. Intalnirea a fost la Biblioteca Judeteana Octavian Goga, Cluj

Am intalnit oameni pasionati care vorbeau de pasiunea lor, cu vocea tremurand si licariri de emotie in ochi, acestia fiind d-ul Capusan, d-ul Sebastian Paic, d-ul Abrudan. Au mai fost si alti pasionati prezenti Rodica Capusan ne-a aratat cum se toarce. Camelia Sabo a reanviat un frumos zgardan si a inceput sa lucreza cu mainile ei minunate o camasa Romaneasca.

Zgardan vechi reprodus de Camelia Sabo

La Sezatoare am aflat de "Drumul Canepii" – Reconstituirea Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac". Am vazut filmul realizat in care erau prezentate etapele de lucru si procesul prin care samanta de canepa ajunge panza de casa. Procesul este unul foarte amplu si cred ca ar trebui sa fie cunoscut de cat mai multe persoane. E de laudat efortul depus pentru realizarea acestui film cu scopul de a face cunoscuta truda bunicilor si strabunicilor nostri. Denumirea in sine "Drumul Canepii" este foarte sugestiva si bine alesa de familia Capusan.

Din patrimoniul Muzeului Etnografic "Poarta de Su' Fealeac"

Din patrimoniul Muzeului Etnografic "Poarta de Su' Fealeac"-
detaliu pe maneca peste cot.

Domnul Capusan un iubitor de arta populara a achizitionat piese vechi gasite in targuri sau in diferite locuri. Dansul imi povestea de vesta ce o purta care era sub doi batrani la un targ :) . Doamna Rodica Capusan imi prezenta una din multele camasi salvate de sotul sau si cat are dansa de reparat la ele :) . Acesti oameni vorbeau cu atata pasiune si respect incat imi doresc, cat de curand, sa ajung sa cunosc muzeul intemeiat cu truda de dansii si sa vi-l prezint. Pana atunci cei dornici de a cunoaste Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac" poate lua legatura cu familia Capusan.

Va prezint o parte din comorile muzeului.

Maneca de la camasa cu stele

Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac"

Camasa cu broderie sparta, "in ciur", 

 Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac"

Poale, tinuta femeiasca Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac"

Prezentare

Ma numesc Mirela Rusu si sunt absolventa a Facultatii de Arte Plastice Cluj. Am doi copii frumosi si minunati, Scanteiuta Ana-Gabriela si Strengarel Mihai-Ioachim. Mamica celor doi nazdravani se odihnea la pranz sau seara, dupa ce-i adormea pe pitici, sapand dupa tehnici de cusut. Iubea din totdeauna camasa Romaneasca, dar nu-si permitea sa cumpere una care-i placea. Care e cea mai frumoasa ie? 

Umar de camasa barbateasca zona Bacaului
Complexul Muzeal "Iulian Antonescu"

Poale de la o tinuta femeiasca din patrimoniul
Museului Etnografic Poarta de su' Feleac, Cluj

Cele vechi, autetice si cele cusute cu mana ta. Plecand de la ideea vreau o ie am ajuns sa am o biblioteca digitala. Nu pot sustine ca biblioteca mea e completa si ca nu mai trebuie completata. 

In masura timpului am adunat carti si cusaturi minunate gasite. Unele erau mai frumoase ca altele.... 

Si ce credeti...? Nu ma mai puteam opri! Parca e un drog, un virus!

Am ajuns ca un soarece devorator de minunatiile etnografice descoperite. Sunt sigura ca mai sunt si altele pe care inca nu am avut ocazia sa le cunosc. Dar imi doresc sa adun cat mai multe modele si sa vi le prezint.

Guler din colectia Cantacuzino,
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj

Prin intermediul acestui blog doresc sa va prezint minunatiile descoperite, tehnici de cusut, brodat, modele culese si nu numai. Poate doriti sa coaseti si voi o camasa adevarata sau sa reanviati o activitate din multele activitati practicate de strabunii nostri!

Camasa de Bucovina
The Metropolitan Museum of Art

Intamplator o doamna din Bucuresti a gasit sora camasii prezentate mai sus.

Ma uit cu mare drag la fiul meu care tremura din toate incheieturile si se bucura cand mamica lui brodeaza. Nu se poate opri sa nu mangaie fiecare cusatura si sa se bucure. Ma gandesc ca in momentul in care pictezi panza cu acul o incarci cu emotie tale si le transmiti mai departe din generatie in generatie. Ar fi frumos ca tinerii din aceasta perioada sa ajunga sa cunoasca aceste indeletniciri si sa le respecte la adevarata lor valoare.

Putem sa ne incurajam copii sa experimenteze transpunerea motivelor traditionale. 

Motivele noastre stramosesti au o adevarata geometrie. Cand incepi sa lucrezi cu ele iti stimuleaza simturile de orientare in spatiu, matematica, cromatica, creativitatea, dexteritatea si alte simturi. Prin faptul ca ajungi sa iti doresti sa porti lucrul realizat de tine se stimuleaza rabdarea si perseferenta. 

Sa nu uitam ca panza este o reatea pe care tu trebuie sa aplici un model si sa te raportezi la el. 

Fragment de maneca, Banat
Muzeul de Arta Populara Constanta

Camasi frumoase si vechi!
Sper ca am reusit sa va starnesc curiozitatea cu cateva imagini!