Podoabe fecioresti!

De multe ori o imagine spune mai mult decat un text despre frumusetile create in trecut. Aceste curele minunate fac parte din colectia Gabriel Boriceanu au fost lucrate si inca se mai lucreaza in satul Mateias. Se intretin prin frecare cu lana pentru a le reda stralucirea. Se tin departe de umezeala.

De la Belle Époque la interbelic si emanciparea feminina.

Muzeul Naţional Cotroceni a organizat in data de 3 martie 2016 vernisajul expoziţiei „Eleganţă şi tradiţie în moda feminină. De la Belle Époque la interbelic“. 

Bogata expozitie dedicata sexului frumos, potrivit lunii martie, ne surprinde prin contrastele alaturate si pune in valoare patrimoniul detinut de muzeu completat cu doua colectii particulare apartinand Iuliei Gorneanu si Oana Cretu. Expozitia nu putea fi organizata intr-un loc mai potrivit - Palatul Cotroceni fiind reşedinţa principelui moştenitor Ferdinand şi a principesei Maria.

Muzeul National Cotroceni invita iubitorii de arta sa vizioneze expozitia care doreste sa prezinte evolutia modei feminine cat si a femei din perioada sfarsitul secolului XIX, cunoscut si sub denumirea "belle époque“, pana la inceputul secolului XX , perioada interbelica. 
Sunt prezente in expozitie tinute urbane, tinute traditionale cat si accesorii, paftale, ilic, gentuta, palarii, coliere si zgardane, pantofi si opinci, fotografii cu diverse detalii ale vremii. De la palarii "lighean" la palarii cu boruri scurte, de la fuste lungi, care acopereau pantofii, la fuste scurte, scotand in evidenta pantofii, transformari ce duc la modernizarea tuturor accesoriilor. In cadrul expozitiei se remarca renutarea corsetului si trecerea la vesminte confortabile. Se observa grija croitorului pentru produsul functional si estetic. Se remarca elementele estetice care imbogatesc, fir alb de matase aplicat pe marchizet alb, broderii cu irizatii diafane, rozuri, paiete, realizate toate cu multa migala si rafinament. 

MNC nu a asociat intamplator cele trei colectii in cadrul expozitiei punand un accent deosebit pe promovarea portului traditional romanesc, port indragit si de reginele Romaniei Elisabeta si Maria. "Bogata colecţie de costume populare ale Reginei Maria reflectă necesitatea susţinerii tradiţiei româneşti, dar şi a modernismului, prin asocierea cu bijuterii şi paftale de inspiraţie orientală." - citat: MNC

In prezent multe din personalitatile romanesti se simt inspirate de Regina Maria si promoveaza portul popular ca simbol al identitatii romanesti integrandu-l in tinuta urbana.

Minunatele fotografii prezentate sunt realizate de fotografa Anca Arghiri, iubitoare de arta si arta traditionala romaneasca care a surprins cu maiestrie detalii frumoase din expozitie. Pe aceasta cale va invit sa vizionati pagina ei de facebook Comori etnografice.

                  

Expozitia se poate viziona numai in perioada 3 martie – 29 mai 2016, conform programului Museului National Cotroceni, costul biletului este de 5 lei si se poate viziona cu cartea de indentitate sau pasaport.

 

Trebuie sa multumim pentru generozitatea colectionarelor Iulia Gorneanu si Oana Cretu, fotografei Anca Arghiri si nu in ultimul rand Muzeului National Cotroceni pentru expozitia organizata.

Mergeti la aceasta expozitie, daca aveti posibilitatea! E pacat sa nu o vizionati!

Sezatoare Cluj 5.02.2016

Din patrimoniul Muzeului Etnografic "Poarta de Su' Feleac"

Familia Capusan s-a straduit foarte mult sa ne adunam si sa ne cunoastem. Noi cei din Cluj, persoane care iubim si respectam obiceiurile din trecut brodatul, margelitul, pieptarele cat si tesasaturile de alta data. Intalnirea a fost la Biblioteca Judeteana Octavian Goga, Cluj

Am intalnit oameni pasionati care vorbeau de pasiunea lor, cu vocea tremurand si licariri de emotie in ochi, acestia fiind d-ul Capusan, d-ul Sebastian Paic, d-ul Abrudan. Au mai fost si alti pasionati prezenti Rodica Capusan ne-a aratat cum se toarce. Camelia Sabo a reanviat un frumos zgardan si a inceput sa lucreza cu mainile ei minunate o camasa Romaneasca.

Zgardan vechi reprodus de Camelia Sabo

La Sezatoare am aflat de "Drumul Canepii" – Reconstituirea Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac". Am vazut filmul realizat in care erau prezentate etapele de lucru si procesul prin care samanta de canepa ajunge panza de casa. Procesul este unul foarte amplu si cred ca ar trebui sa fie cunoscut de cat mai multe persoane. E de laudat efortul depus pentru realizarea acestui film cu scopul de a face cunoscuta truda bunicilor si strabunicilor nostri. Denumirea in sine "Drumul Canepii" este foarte sugestiva si bine alesa de familia Capusan.

Din patrimoniul Muzeului Etnografic "Poarta de Su' Fealeac"

Din patrimoniul Muzeului Etnografic "Poarta de Su' Fealeac"-
detaliu pe maneca peste cot.

Domnul Capusan un iubitor de arta populara a achizitionat piese vechi gasite in targuri sau in diferite locuri. Dansul imi povestea de vesta ce o purta care era sub doi batrani la un targ :) . Doamna Rodica Capusan imi prezenta una din multele camasi salvate de sotul sau si cat are dansa de reparat la ele :) . Acesti oameni vorbeau cu atata pasiune si respect incat imi doresc, cat de curand, sa ajung sa cunosc muzeul intemeiat cu truda de dansii si sa vi-l prezint. Pana atunci cei dornici de a cunoaste Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac" poate lua legatura cu familia Capusan.

Va prezint o parte din comorile muzeului.

Maneca de la camasa cu stele

Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac"

Camasa cu broderie sparta, "in ciur", 

 Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac"

Poale, tinuta femeiasca Muzeului Etnografic "Poarta de su' Feleac"